Cel mai important semn clinic este cresterea de volum a ganglionilor, insa uneori splina este ca care creste in volum, sau ficatul, sau apar tumori constituite din limfocite, situate in diferite organe sau tesuturi.

Definitie

Sunt proliferari ale limfocitelor in ganglionii limfatici, uneori insa proliferarea are loc in maduva sau in alte organe, precum amigdalele, splina, ficatul, tubul digestive sau sistemul nervos central. Uneori aceste limfocite se pot gasi si in sange, constituind asa-numitele limfoame cu descarcare, dar aceasta situatie nu este obligatorie, cum este in leucemia limfatica cronica.

Diagnostic

Diagnosticul se pune pe biopsia prelevata din organul afectat, cel mai adesea acesta fiind ganglionul limfatic, prin examenul histopatologic al acesteia, uneori completat cu investigatii de mai mare precizie. Hemograma poate fi normal.

Gradul de extindere al bolii se apreciaza prin examen clinic si prin metode imagistice ca ecografia, radiografia, tomografia, scintigrafia, limfografia, rezonanta magnetica nucleara. Acestea permit stadializarea bolii in patru stadia de gravitate, fiecare putand sau nu sa asocieze si semen generale de boala, precum febra, transpiratii si scadere in greutate. Aceste stadia sunt:

Stadiul I

reprezinta afectarea de catre boala a unui singur grup ganglionar;

Stadiul II
a doua sau mai multe grupe de ganglioni situate de aceeasi parte a diafragmului, de obicei de partea superioara a acestuia;

Stadiul III

ganglionii interesati de boala sunt mai numerosi si se situeaza pe ambele parti ale diafragmului si

Stadiul IV

cel mai avansat si, deci, cel mai grav; are multiple determinari ganglionare de ambele parti ale diafragmului, asociate obligatoriu si cu determinari extraganglionare, cum sunt cele din: ficat, plamani, pleura, sistem nervos central, os, rinichi, glande endocrine, tib digestiv, maduva, etc.

Complicatii

Printre complicatiile acestei boli se numara in primul rand, infectiile, la care se adauga complicatiile datorate autoanticorpilor, adica a unor anticorpi generati impotriva structurilor proprii ale organismului, cum sunt, de exemplu, autoanticorpii antieritrocitari.

Tipuri

Exista doua tipuri de limfoame maligne, si anume:

– boala Hodgkin

– limfoamele nonHodgkiniene.

Fiecare are mai multe forme sau subtipuri, diferite atat ca structura a ganglionului, cat si ca celula care prolifereaza: limfocit B sau T. Ele sunt, de asemenea, diferentiate de raspunsul la tratament si de supravietuirea pacientului.

Boala Hodgkin are unele particularitati fata de limfoamele nonHodgkin, ea intalnindu-se la pacientii mai tineri si avand un prognostic mai bun, datorat in mare masura unui raspuns mai bun la tratament.

Tratament

Tratamentul urmareste obtinerea remisiunii complete si, in cele din urma, a vindecarii.

Acest tratament cuprinde asocieri de citostatice administrate in cure sau serii lunare, care combina diferite tipuri de citostatice, in functie de tipul de limfom si de celula (cure de polichimioterapie) si care asociaza uneori si cortizon.

Tratamentul se poate face si cu radioterapie sau cobaltoterapie, uneori in combinatie cu chimioterapia. De asemenea, in unele forme de limfom, se poate administra si interferon sau se pot incerca unele terapii mai noi cum este terapia cu anticorpi monoclonali, care au drept tinta un anume tip de celula, cu anumite caracteristici de suprafata.

Tratamentul chirurgical se refera la indepartarea unei tumori, cum ar fi de exemplu, o splina tumorala.

In unele cazuri se poate pune si problema asocierii la tratament a transplantului de celule stem periferice sau a transplantului medular, fie de la pacient fie de la un donator inrudit sau neinrudit.

Sursa:

„Bolile sangelui pe intelesul tuturor” – dr. Anca Roxana Lupu

http://www.simptomi.rs/images/non-hodgkin%20lymphoma.jpg

http://www.perpetuum-lab.com.hr/uploads/monthly_02_2014/ccs-1-0-96621300-1391444393.png

Post-ul Limfoame maligne apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.

Leucemia Acuta Limfoblastica (LAL) cunoscuta si ca Leucemie Acuta Limfocitica este un tip de neoplasm al celulelor albe sanguine,  numite limfocite.  Celulele leucemice invadeaza rapid torentul sanguin dar  pot acapara intreg organismul – noduli limfatici, splina, sistem nervos central s.a. Termenul de „Acuta” defineste modul sau de evolutie, aceasta progresand rapid, in doar cateva luni putandu-se ajunge la deces daca nu este tratata. (1)Este o afectiune rara, reprezentand aproximativ 0,3% din totalul cancerelor. In 60% din cazuri, aceasta boala apare intre 0-14 ani. (4)

! Nota: pentru o mai buna intelegere a acestei afectiuni, va recomandam sa cititi articolul referitor la Leucocite 

Etiologie

Inca nu se cunoaste cauza ce duce la LAL, insa sunt implicate mecanisme ce induc mutatii la nivelul genelor ce coordoneaza formarea celulelor albe.  (4)

• expunere la doze mari de radiatii (fie accidente nucleare, fie chimioterapie) (4)
• substante chimice precum benzen, pesticide sau substante chimioterapice (4)

Semne si Simptome

Pacientii pot fi asimpatomatici sau neasimptomatici. Cel mai comun simptom este febra, de obicei febra nu este insotita de nici un alt simptom sau manifestare a vreunei infectii.(2)

Simptomele pot fi date si de anemie aceasta determinand aparitia starilor de ameteala, oboseala, palpitatii, senzatie de lipsa de aer (dispnee). Paloarea tegumentara este datorata tot anemiei. Scaderea numarului de trombocite poate determina sangerari frecvente. (2)

Unii pacienti se pot prezenta cu adenopatii (cresteri ale dimensiunilor ganglionilor limfatici) sau in cazul LAL de celule T se pot prezenta cu mase mediastinale ce provoaca probleme respiratorii. (2)

10% din pacienti prezinta Coagulare Intravasculare Diseminata, o grava alterare a procesului de coagulare. (2)

Infiltrarea maduvei spinarii de catre celulele leucemice poate determina dureri la nivelul coloanei. Din cauza splenomegaliei (marirea diametrului splinei) pacientii pot avea satietate precoce, datorita raporturilor anatomice ale splinei cu stomacul. (2)

Examene de Laborator (2)

• hemoleucograma completa cu frotiu de sange periferic
• probe de coagulare (PT – Timp de Protrombina, aPPT, fibrinogen)
• teste de functionaitate renale si hepatice
• biopsie medulara

Criterii de Diagnostic (2)

Conform ghidului emis de National Comprehensive Cancer Network (NCCN) criteriile de diagnostic sunt

1. demonstrarea unor procente >20% de limfoblasti la nivel medular
2. frotiu al aspiratului medular colorat Wright/Giemsa ce este concordant din punct de vedere morfologic cu LAL
3. frotiu din biopsia medulara colorat Hematoxylin and eosin (H&E)
4. fenotipare pri flow cytometry

Grupuri de risc – LAL pediatrica (3)

• grup de risc standard (risc scazut) – copii intre 1-10 ani ce au un nivel al celulelor albe sub 50,000/microL
• grup de risc crescut: copii in varsta de 10 ani ce au un nivel al celulelor albe de peste 50,000/microL sau mai mult

Alti factori ce se iau in considerare privind riscul sunt: (3)

• daca leucemia a inceput de la limfocitele B sau limfocitele T
• daca exista modificari la nivelul genelor sau cromozomilor limfocitelor
• cat de mult si in ce interval de timp scade numarul de celule leucemice de la inceperea tratamentului
• daca celulele leucemice se gasesc la nivelul lichidului cerebrospinal

Este importanta stratificarea pe grupuri de risc intrucat tratamentele pentru cele doua grupuri sunt diferite in ceea ce priveste dozele de anticanceroase, acestea fiind mai mari in grupul cu risc crescut. (3)

Tratament

Pentru ca evolutia bolii este una rapida, tratamentul trebuie inceput imediat de la confirmarea diagnosticului. (4).

Pot fi folosite 4 metode standard de tratament precum: chimioterapie, radioterapi, chimioterapie cu transplant de celule stem, terapie tintita.  Tratamentul se efectueaza pentru a impiedica raspandirea celulelor neoplazice la nivel cerebral sau la nivelul testiculelor. Inca in studiu, sunt cercetate noi metode de tratament – Chimeric antigen receptor (CAR) T-cell therapy. (3)

Tratamentul LAL in cadrul cazurilor pediatrice necesita o echipa de medici: medic oncolog pediatru, hematolog, pediatru, oncolog, radiolog, neurolog s.a in functie de caracteristicile manifestarilor. (3)

Chimioterapia este cea mai utilizata metoda de tratament, anticanceroasele sunt administrate in combinatie, fiind asociate cu un steroid. Acestea se administreaza in cure cu perioade de pauza de cateva saptamani intre cure. (4)

Initial scopul este de a distruge celulele neoplazice si de a ajunge intr-o perioada de remisie. Perioada de remisie este acea perioada in care nu se mai evidentiaza celule neoplazice la nivelul torentului sanguin si maduvei spinarii, productia medulara de celule sanguine a revenit la normal. Odata ce starea de remisie s-a dobandit, este necesara continuarea tratamentului pentru a fi siguri ca toate celulele neoplazice au fost distruse si astfel scazand sansa de reaparitie a unei noi LAL.

Articol realizat de Stud. Alexandra Guta

Bibliografie

(1) http://www.cancer.org/cancer/leukemia-acutelymphocyticallinadults/detailedguide/leukemia-acute-lymphocytic-what-is-all

(2) http://emedicine.medscape.com/article/207631-clinical

(3) http://www.cancer.gov/types/leukemia/patient/child-all-treatment-pdq#link/stoc_h2_1

(4) http://www.leukaemia.org.au/blood-cancers/leukaemias/acute-lymphoblastic-leukaemia-all

Fotografie: http://www.kbic.com/blog/dmpkjobs/files/2014/09/Leukaemia.jpg

Post-ul Leucemia acuta limfoblastica apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.