Semnale de alarma care arata ca ficatul tau este „agresat”

 Ficatul reprezinta un organ-cheie pentru organism, unul dintre principalele sale roluri este acela de filtrare, neutralizare si eliminare a toxinelor exo si endogene (alcool, alimente, poluanti chimici). 

Ficatul secreta bila, cu rol important in digestie (emulsionarea grasimilor). In acelasi timp sintetizeaza numeroase substante importante pentru organism (colesterol, protrombina, heparina). De asemenea, intervine pozitiv in imunitate prin stimularea sintezei limfocitelor T).

Ficatul poate fi agresionat de infectia virala (cu virus hepatitic A, B, C, D, E), dar si de un stil de viata nesanatos, de o alimentatie ce contine prajeli, aditivi chimici, alcool, de poluanti (inclusiv fumat), de administrarea de antibiotice, de lipsa de odihna. Sa nu uitam de unul dintre principalii factorii hepatotoxici: stresul!

Un ficat obosit, suprasolicitat emite semnale de alarma care trebuie interpretate corect si tratate corespunzator: astfel, apare o stare de astenie care nu cedeaza la repaus, scaderea poftei de mancare, greturi, voma, dureri in hipocondrul drept, tulburari de digestie, balonari, ameteli, dureri de cap, tulburari de digestie, eruptii cutanate, fragilitate capilara, limba incarcata, mirosul neplacut al respiratiei.

Este vorba despre steatoza hepatica sau incarcarea excesiva cu grasimi (trigliceride) a ficatului. Este recomandat sa efectuati analize sange (transaminaze, electroforeza proteinelor serice, hemoleucograma, teste coagulare), ecografie abdominala. Foarte util este si testul cu biorezonanta.

In acest caz este foarte important sa adoptam un stil de viata sanatos, care include:

• alimentatia corespunzatoare– trebuie sa contina preponderent fructe si legume proaspete (legumele cu frunze verzi ofera o protectie puternica pentru celula hepatica), cat mai putin prelucrate termic, carne slaba, peste, uleiuri vegetale presate la rece, cereale integrale, produse apicole. Trebuie eliminate alimentele procesate din comert, mancaruri tip fast-food, grasimi saturate, uleiuri rafinate, margarina, mezeluri, afumaturi, bauturi energizante din comert, excesul de fainoase si zahar. Alcoolul trebuie consumat in cantitati moderate (cateva pahare/saptamana). Consumati sucuri de telina, morcovi, sfecla, lamaie, grapefruit, anghinare, papadie.
• respectarea perioadele de odihna;
• evitarea substantelor hepatotoxice – aditivi chimici din alimente, poluanti, medicamente, alcool, fumat etc.
• efectuati periodic sedinte de reflexoterapie si acupunctura pentru detoxifiere si echilibare energetica
• mentineti in limite normale nivelul colesterolului si trigliceridelor sanguine, a glicemiei;
• combateti obezitatea si sedentarismul.

In paralel, este bine sa efectuam cure periodice de detoxifiere si regenerare hepatica, utilizand produse naturiste care sa ajute la detoxifierea si regenerarea hepatica. In acest sens vom folosi plante cu actiune coleretic-colagoga si hepatoprotectoare (anghinare, cicoare, coada-soricelului, aloe, rostopasca, armurariu, sunatoare, gentiana, unguras, papadie, rozmarin) in combinatie cu plante depurative ale sangelui (coada-soricelului, telina, aloe, anghinare, brusture, mesteacan, cicoare, urzica, soc).

Atentie! Terapiile trebuie recomandate de medicul apifitoterapeut, pentru a avea eficacitate terapeutica, fara reactii adverse.

Printre cele mai rapide si eficiente remedii se numara:

• Rozmarinul,care poate fi utilizat in primul rand ca atare, fiind o planta foarte aromata. La nivel digestiv, are actiune de stimulare a producerii si excretiei de bila, antispastica, scade colesterolul, usureaza digestia. Poate fi folosit sub forma de ceai (doua cani/zi), extract gemoterapic din mladite de rozmarin ( 40-50 de picaturi, in putina apa, o data pe zi sau in asocieri, una-doua luni).
• Armurariul,care are o actiune complexa de detoxifiere la nivel hepatic si sanguin, actiune antioxidanta si de stimulare a capacitatii de regenerare a celulelor hepatice. Studii recente demonstreaza faptul ca armurariul are si efecte anticancerigene puternice. Aceasta actiune se datoreaza compozitiei complexe, in primul rand silimarinei extrase din seminte. Se administreaza sub forma de pulbere (o lingurita rasa de pulbere de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol), infuzie combinata (trei cani pe zi), ulei extravirgin din seminte de armurariu (una-doua linguri pe zi). Se face o cura de aproximativ 21-30 zile. Pentru potentarea efectelor, se administreaza in paralel cu cura de pastura sau polen.
• Papadia,o planta cu actiune detoxifianta si hepatoprotectoare, sub forma de salata, ceai, tinctura, comprimate.
• Anghinarea cu efecte coleretic-colagoge, antitoxice hepatice, hepatoregeneratoare, sub forma de ceai, tinctura, comprimate, se fac cure de 20-30 zile urmate de pauza.
• Sunatoareaare actiune coleretic colagoga, antiinflamatoare, de protectie a hepatocitului. Sunatoarea este si unul dintre antidepresivele naturale cele mai eficiente. Restabileste echilibrul psiho-emotional, calmeaza, induce relaxarea si somnul.
• Extract din fructe de Schisandra(sau planta cu cinci arome), o planta adaptogena, cu efecte deosebite antioxidante, detoxifiante generale si la nivel hepatic, stimulatoare ale functiei celulelor hepatice.
• Este recomandabil sa se utilizeze preparate ce contin asocieri de plante si mai multe substante ce actioneaza la nivelul diferitelor etape de detoxifiere hepatica: armurariu, anghinare, N-acetil-cisteina, topinambur, L-glutation, acid alfa lipoic, vitamina C, seleniu.
• Aloe, sub forma de suc natural nepasteurizat, are un rol detoxifiant excelent (inclusiv la nivel hepatic), asigura o buna functionare la nivel hepato-biliar; in acelasi timp, are si efecte antioxidante.
• Pastura, cu efecte hepatoprotectoare si hepatoregeneratoare excelente: doza recomandata intern este de 10-20 g/zi, in doza unica sau in doua reprize, la 30-45 de minute dupa masa, timp de 30 zile, se pot face 3-4 cure/an
• Gemoterapiacu radice de porumb, mladite de alun, mladite de rozmarin, este deosebit de eficienta pentru refacerea celulei hepatice. Se fac cure de 2-3 luni.

Dr Ruxandra Constantina

Post-ul Ficatul apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.

Trombocitele sunt celule ale sangelui fara culoare care joaca un rol important in coagularea sangelui, in retractia cheagurilor formate dar si in alte mecanisme ale hemostazei. Trombocitele impiedica pierderea sangelui prin aderarea la peretele vasului lezat şi prin agregarea lor.
Trombocitele se mai numesc si plachete sanguine sau placute sanguine.Ele sunt cele mai mici elemente figurate ale sangelui.

Forma si structura trombocitelor

Forma trombocitelor este rotunda sau rotund-ovala şi aproape plata, usor biconvexa. În timpul aderarii şi agregarii plachetare trombocitele isi modifica forma, emitand pseudopopde („picioruse false”).
Membrana celulara prezinta invaginatii, care confera trombocitelor o forma caracteristica, discontinua.

Suprafata externa a membranei prezinta glicoproteine, cu rol de receptori. Membrana trombocitara poarta sarcini negative. Datorita fenomenelor electrice de acelasi fel, trombocitele se resping între ele încondiţii normale. Glicoproteinele receptoare, dupa ce se activează (aderare), fixeaza diferite substante esentiale în hemostaza, ca:

• fibrinogenul (factorul I al coagularii)
• factorul von Willebrand
• fosfolipideleplachetare

Ca si durata de viata, trombocitele prezinta o fragilitate deosebita, distrugandu-se, în principal,prin uzura, în 7-10 zile. Efectivul însa, se reinnoieste permanent, în urma trombopoiezei.
Distrugerea trombocitelor îmbatranite, într-o oarecare masura, se realizeaza la locul de depozitare al lor (splina, ficat). Cele mai multe trombocite insa, se distrug prin uzura fiziologica.

Trombopoieza

Trombopoieza sau trombocitopoieza reprezinta una din laturile hematopoiezei, în urma careia se formează trombocitele.

Rolul trombocitelor

Trombocitele sunt implicate nemijlocit în mecanismele hemostazei, înca din primele momente ale sangerarilor (hemostaza primara), participarea lor fiind esentiala.
Trombocitele isi exercita functia antihemoragica pe mai multe cai:

• transporta mediatori ai coagularii si agregarii
• adera la suprafetele rugoase
• determina vasoconstrictie locala
• atrage, fixeaza si concentreaza factori si mediatori din mediul extern
• dupa ce adera la locul lezat, prin agregare (alipirea în gramezi), rezulta trombul plachetar (trombusul alb), care astupa leziunea ca un dop sau un tampon mecanic.

Cresterea numarului de trombocite (trombocitoza/trombocitemie)

Trombocitele cresc la altitudine, in timpul iernii, dupa efort fizic intens, traume.

• Trombocitoza tranzitorie – se datoreaza mobilizari itrombocitelor din pool-ul extravascular: efort fizic, nastere, administrare de epinefrina.
• Trombocitoza primara:
  • Trombocitemia ereditara (rara – mutatie a genei trombopoietinei de pe cromozomul 3).
  • Sindroame mieloproliferative (hematopoieza clonala): trombocitemia esentiala, policitemia vera, leucemia mieloida cronica, metaplazia mieloida cu mielofibroza.
• Trombocitoza secundara/reactiva (productia persistenta a unuia sau mai multor factori trombopoietici):
  • boli infectioase;
  • boli inflamatorii;
  • boli maligne;
  • regenerarea rapida dupa hemoragie/anemie hemolitica;
  • rebound dupa refacerea post-trombocitopenie;
  • asplenia anatomica (splenectomie- scoaterea splinei)/functionala (de exemplu din siclemie);
  • deficitul de fier;
  • post chirurgical
  • Scaderea numarului de trombocite (trombocitopenia)

Este cea mai frecventa cauza de sangerare. Trombocitopenia poate aparea prin mecanisme diferite:

• Distructie accelerata a trombocitelor: este cea mai frecventa cauza de trombocitopenie; aceasta determina stimularea trombopoiezei ducand la cresterea numarului, marimii si maturatiei megakariocitelor medulare.
  • Datorata unor procese imunologice: autoimmune (infectii, sarcina, boli vasculare de colagen, boli limfoproliferative, tumori solide, medicamente etc.);
  • Datorata unor procese non-imunologice: microangiopatii trombotice, coagulare intravasculara diseminata, purpura trombotica trombocitopenica, sindrom hemolitic uremic, sindromul HELLP din sarcina (hemoliza/eclampsie, cresterea enzimelor hepatice si scaderea trombocitelor);
• Productie scazuta de trombocite:
  • Hipoplazie megakariocitara: medicamente mielosupresive (agentialchilanti, antimetaboliti, medicamentecitotoxice), radiatii ionizante, anemie aplastica, boli medulare infiltrative, medicamente care produc hipoplazie medulara prin mecanism idiosincrazic (cloramfenicol), substante care supreseaza selectiv megakariocitele (clorotiazide, estrogeni, etanol).
  • Trombopoieza ineficienta: anemia megaloblastica.
  • Alterarea mecanismului de reglare a trombopoiezei: deficit de trombopoietina; trombocitopenia ciclica.
  • Trombocitopenii ereditare: trombocitopenia amegakariocitara congenitala, anomalia May-Hegglin, sindromul Wiskott-Aldrich (microtrombocitopenia X-linkata), macrotrombocitopenia X-linkata cu diseritropoieza, sindromul Bernard-Soulier, sindromul plachetelor gri etc.
  • Purpura trombocitopenica amegakariocitara pura dobandita (rara).
• Distributie anormala a trombocitelor:
  • Boli ale splinei (neoplazice, congestive, infiltrative, infectioase); de obicei trombocitopenie usoara = 50-100×10³/μL.

Indicatii pentru investigarea trombocitelor

• investigarea unei sangerari inexplicabile, unei boli hemoragice sau a unei boli trombotice;
• in cadrul unui profil de coagulare;
• monitorizarea bolilor asociate cu insuficienta medulara;
• monitorizarea in timpul tratamentelor care pot induce supresie medulara (iradiere, chimioterapie etc.)

Articol realizat de Stud. Alexandra Cristina Zidarescu

Bibliografie:

1. http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticTrombocite.html
2. https://www.synevo.ro/hemograma-cu-formula-leucocitara-cu-hb-ht-si-indici/
3. http://www.sfatulmedicului.ro/analize/trombocite-plachete-sangvine-sange_21
4. Merck, editia a XVIII-a, 2006, (capitolul 11- Hematologiesi oncologie)

Post-ul Trombocitele apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.