INTERVIU cu d-na dr. Ecaterina Negoita

Cei mai multi dintre noi stim, macar in teorie, cat de importanta este donarea de sange. Cu toate acestea, nevoia de sange este in crestere, iar donatorii sunt putini. Fie din comoditate, din teama sau din lipsa de informare, multi oameni sanatosi nu ajung sa doneze sangele de care este atat de mare nevoie in spitalele din Romania.

Pentru a veni in sprijinul lor si a-i incuraja sa faca acest gest valoros, Doamna doctor Ecaterina Negoita de la Centrul de Transfuzii Bucuresti, medic primar in hematologie si doctor in stiinte medicale ne-a raspuns la cateva intrebari despre procesul de donare, cu tot ce implica acesta, de la profilul donatorului pana la destinatia si utilitatea produselor sanguine.  

Fara donatori, multi dintre noi nu am avea nicio sansa la viata!

Fara donatori, multi dintre noi nu am mai fi in viata astazi!

• Care sunt diferentele dintre donarea de trombocite CUT si sortarea ulterioara a trombocitelor din sange donat?

Donarea din sangele total

Pungile de recoltare sunt de mai multe feluri:

• Triple pentru trombocite
• Pentru obtinerea produselor deleucocitate
• Pediatrice
• Duble pentru eritrocite si plasma (fara trombocite)

Donatorii noi sau cei care au donat mai mult de 6 luni in urma se recolteaza in pungi duble din care se extrag eritrocite si plasma.

E bine ca donatorii sa vina frecvent la donare! De la donatorii fideli (care vin frecvent o data la 8 saptamani) se obtin produse de buna calitate.

Din sange obtinem:

• Trombocite
• Eritrocite filtrate, deleucocitate (nu se obtin efecte adverse la primitor)
• Componente pediatrice (de la donatorii foarte sanatosi biologic)

Dintr-o punga de 450 ml sange se obtin 40-50 ml de plasma cu trombocite (unitate standard.

Donarea de TROMBOCITE – CUT prin afereza

Recoltarea se face cu un aparat de donare automata

Conditii suplimentare pentru donator:

• Donari multiple
• Donari recente in ultimele 6 luni
• Biologic stare foarte buna, hemoglobina buna si trombocite > 150 000 tromb/mm³
• Vene foarte groase ca sa poata fi racordat la aparat

Donatorului i se explica procedura si toate aspectele. El va fi punctionat la fel ca la donarea de sange, pe pat de donare si se foloseste o trusa de unica folosinta specifica fiecarui tip de aparat (exista mai multe tipuri de aparate de afereza).

Aparatul recolteaza, centrifugheaza sangele si se obtin plasma, eritrocite si trombocite. Plasma si trombocitele se retin intr-o punga iar restul este dat donatorului inapoi pe acelasi fir(tubulatura).

Donarea dureaza circa 1 ora in functie de numarul de trombocite ale donatorului si de numarul tinta de trombocite care trebuie recoltate.

Concentratul este echivalentul a 4-6-8 pungute mici obtinute prin extragerea trombocitelor din sangele total.

• Care trombocite sunt mai bune de transfuzat si de ce?

Efectul biologic este la fel.

Concentratul trombocitar CUT obtinut prin afereza este mai bun pentru ca il obtinem de la o singura persoana, astfel riscul este de 4-6 ori mai mic de reactii adverse, alergii, intoleranta precum si de infestare cu boli gen hepatite, sifilis, SIDA.

Efectul administrarii transfuziei cu concentrat trombocitar – CUT este foarte rapid si eficient. O singura punga transfuzata creste numarul de trombocite din sange cu  20000µl.

Din cauza lipsei de trombocite se trimit doar 1-2 pungute mici la un pacient in loc de 6-8, mai ales pe grupele rare de sange.

• Cat timp rezista elementele de sange donate?

Trombocitele rezista 5 zile la temperatura camerei (24°C) pe agitator, de aceea trebuie ca donatorul sa fie foarte sanatos.

Eritrocitele rezista 35-42 zile la frigider 4-8°C.

Plasma se pastreaza congelata 1 an.

Este nevoie continua de sange datorita duratei scazute de viata a componentelor sale.

• Care sunt drepturile si obligatiile donatorului de sange?

Drepturile  si obligatiile donatorului de sange sunt prezentate in Hot. 1364/2006

Art. 11 Donatorul de sange are dreptul sa primeasca, la cerere, pentru fiecare donare efectiva, urmatoarele:

1. 7 tichete de masa;
2. O zi libera de la locul de munca/scoala in ziua donarii;
3. Decontarea cheltuielilor de transport in comun din ziua donarii intre localitatea de domiciliu inscrisa in actul de identitate si localitatea unde isi are sediul institutia la care se efectueaza donarea de sange; in cazul in care donarea se face in localitatea de domiciliu sau unde este angajat/elev, donatorul are dreptul la abonament cu reducere 50% pentru transportul in comun, pentru o perioada de o luna.

http://www.legex.ro/Hotararea-1364-2006-73715.aspx

• Care sunt motivele pentru care ne pot impiedica sa donam?

Criteriile complete de eligibilitate si excludere pentru donatorii de sange se regasesc aici:

http://www.legex.ro/Ordin-1193-2007-80825.aspx

http://www.legex.ro/Ordin-409-2015-139765.aspx

http://www.legex.ro/Ordin-293-2010-104047.aspx

• Alta intrebare care ni se pune frecvent este legata de consumul de alcool inaintea donarii. Cu cat timp inainte de donare nu avem voie sa consumam alcool?

Alcoolul din sangele donatorului poate influenta negativ sanatatea primitorului, deja precara, astfel incat cu 72 ore inainte de donare este interzis consumul de alcool –  art 14 lit. a.

http://www.legex.ro/Hotararea-1364-2006-73715.aspx

• De ce alte probleme va loviti in relatia cu donatorii?

Vin donatori care nu au mancat dimineata. Nu este bine. Donatorii trebuie sa manance un mic dejun usor inainte de donare. Sa nu manance gras seara si dimineata (nu mezeluri, nu patiserie).

Trebuie sa se hidrateze foarte bine (½ l apa inainte de donare) si sa nu fumeze inainte si dupa donare (i se poate face rau).

Sa nu se supere daca nu sunt acceptati la donare. Totul e spre binele atat al lor cat si al pacientilor.

Sa aiba incredere si sa respecte personalul.

• Cati donatori de trombocite vin la Centrul de Transfuzii? Se mai doneaza concentrat trombocitar CUT in aceasta clipa si in alte centre de transfuzii ale spitalelor din Bucuresti?

In Bucuresti, donari de concentrat trombocitar – CUT se pot face doar la Centrul de Transfuzii Bucuresti.

In general sunt maxim 6 (ieri fusesera 3 iar azi 2) donatori de trombocite prin afereza, rar sunt 8-10 donatori/zi.

Donatori de trombocite cu RH(+) sunt:

• Grupa A si Grupa 0 – 40% fiecare
• Grupa B – 15%
• AB – 5%

Donatori cu grupe de sange cu RH (–) sunt extrem de rari.

• Exista pericolul ca donatorul sa poata contracta o boala prin procesul de donare?

Nu, categoric NU.

Se folosesc: trusa unica folosinta, dezinfectanti foarte buni, manusi, halate, eprubete, pungi, totul de unica folosinta.

• Cati donatori de sange total au fost in ultima perioada la Centrul de Transfuzii Bucuresti?

Statistic, in ultimele luni situatia donatorilor de sange total se prezinta astfel:

Decembrie 2016 – 3500 donatori sange

Ianuarie 2017 – 4400 donatori sange

Februarie 2017 – 4500 donatori sange

Martie 2017 – 4700 donatori sange

Aprilie 2017- 3500 donatori sange

Mai 2017 – 4700 donatori sange

• Pentru ce tipuri de afectiuni sunt folosite produsele donate?

Concentratele trombocitare CUT sunt solicitate de sectiile de Hematologie, Oncologie, Transplant medular si de organe, Chirurgie.

Plasma este solicitata la persoanele cu arsuri grave.

Produsele pediatrice se solicita la Neonatologie  cu precadere in cazurile unde este necesara exsanguinotransfuzia (inlocuirea totala a sangelui prin transfuzie). Spre exemplu, atunci cand mama are RH(-) si copilul RH(+) acesta va avea nevoie de transfuzii cu grupa O(-).

• Ce riscuri prezinta primitorii de produse sanguine transfuzate?

Transfuzia oricarui component de sange prezinta riscul contaminarii cu  maladii transmisibile prin sange (MTS): Hepatita B si C, HIV1 si HIV2, HTLV, sifilis.

Donatorul are raspunderea morala sa declare antecedentele medicale. Chiar daca a avut hepatita sau sifilis in tinerete si s-a vindecat, tot nu mai are voie sa doneze.

Nedeclararea intentionata de catre donator a bolilor transmisibile sau a factorilor de risc cunoscuti constituie infractiune ce se pedepseste Conform Legii nr. 282/2005 art. 39 si 40.

http://www.legex.ro/Legea-282-2005-132651.aspx

• Care este mesajul pe care vreti sa ni-l transmiteti?

Veniti cu incredere la donare! Nu aveti nimic de pierdut, in schimb aveti sansa de a salva o viata.

Trebuie sa ne ajutam semenii pentru ca maine am putea fi in locul lor!

Aici puteti dona:

Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti

Str. Constantin Caracas nr. 2
Bucuresti, Sector 1
Romania

el:  031.405.36.60
031.405.36.61
031.405.36.62

www.ctsbucuresti.ro
www.transfuzie.gov.ro

PROGRAM

Primire donatori: L-V / 7.30-13.30

Program canicula: 7.30 – 11.00

Alte detalii:

http://www.ctsbucuresti.ro/conditii_admisibilitate.html

Post-ul Donarea de sange – o nevoie permanenta apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.

Hemoleucograma poate sa indice disfunctionalitati in producerea celulelor sanguine, ciclul de viata si rata distrugerii celulelor de sange, precum si infectii acute sau cronice si alergii.

O hemoleucograma este o investigatie “ de rutina”, adica aflata la indemana tuturor laboratoarelor din ambulator sau  din spitale, si este considerata obligatorie pentru orice fel de patologie, fie ea chirurgicala sau medicala. Aceasta investicatie este importanta pentru a orienta  continuarea investigatiilor  pe o anumita directie. In patologia hematologica ofera informatii chiar asupra diagnosticului.

Hemoleucograma insumeaza valorile anumitori  parametrii sanguine. Modificarile pot sa apara la nivelul unui singur parametru sau la nivelul mai multor parametrii, in functie de aceste modificari putandu-se lua o decizie diagnostica.

Hemoleucograma este una dintre analizele cel mai frecvent recomandata de catre medic. Este un test care poate furniza diagnostice pentru numeroase boli.

Rezultatele pot reflecta probleme cu volumul sangelui (deshidratare) sau pierderi de sange.

Hemoleucograma completa este o analiza care masoara urmatoarele cantitati:

• Numarul de globule rosii din sange – eritrocite (RBC)
• Cantitatea totala de hemoglobina din sange – hemoglobina (HGB)
• Procentul de globule rosii – hematocrit  (HCT)
• Volumul eritrocitar mediu (VEM/MCV)
• Media globulara a hemoglobinei (MCH)
• Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC/CHEM)
• Distributia eritrocitara (RDW)
• Numarul de globule albe din sange – leucocite (WBC)
• Formula leucocitara ( Neutrofile, Eozinofile, Bazofile, Limfocite, Monocite)
• Numarul de trombocite (PLT)
• Volum plachetar mediu ( MPV)

Valorile hemoleucogramei  diferă în funcţie de sexul pacientului, difera de la adulti la copii dar şi de indicatorii după care este făcută analiza.

Interpretarea hemoleucogramei :               

 Eritrocitele ( RBC) :

•  Numarul crescut de eritrocite poate indica presiune mică de oxigen în sânge, boli de inimă congenitale, fibroză pulmonară, deshidratare, afecţiuni renale, arsuri, policitemia vera.
• Numarul scazut de eritrocite indica pierderi de sange, anemie, hemoragie, distrugerea maduvei osoase, leucemie, malnutritie.

 Hemoglobina ( HGB)

Hemoglobina oglindeste rezultatele eritrocitelor.  Valoarea scazuta a hemoglobinei indica diferite tipuri de anemii sau  hemoragii.

 Hematocritul ( HCT)

• Valoarea crescuta a hematocritului indica prezenta deshidratarii, a oxigenarii defectuoase ( fumatori, boli cardiovasculare, altitudine mare), policitemia vera.
• Valoarea scazuta a hematocritului indica anemii de diferite tipuri, hemoragii, leucemie, malnutritie sau deficite nutritionale, mielom multipulu, artrita reumatoida.

 Volumul mediu eritrocitar ( VEM/MCV) – este un indice util pentru clasificarea anemiilor.

• VEM normal:anemie normocitara (daca se asociaza cu RDW <15).
• VEM scazut:anemie microcitara. Majoritatea anemiilor microcitare se datoreaza sintezei deficitare de hemoglobina, adesea asociata cu deficitul de fier sau cu alterarea utilizarii fierului, precum si cu unele conditii ereditare.
• VEM crescut:anemia macrocitara. Pe baza criteriilor biochimice si morfologice anemiile macrocitare se pot imparti in doua grupuri: anemii megaloblastice si non-megaloblastice.

Media globulara a hemoglobinei (MCH)

In majoritatea anemiilor MCH se coreleaza cu VEM ( volumul eritrocitar mediu), astfel anemiile microcitare sunt de obicei hipocrome (uneori hipocromia poate preceda microcitoza), cele normocitare sunt de obicei normocrome, iar conditiile care cresc MCH determina in general, daca nu intotdeauna, VEM crescut, deoarece continutul eritrocitar normal de Hb este ~95% din concentratia de Hb maxim posibila (anemiile macrocitare, anemia regenerativa observata de exemplu in timpul substitutiei cu fier a anemiei feriprive, la nou-nascut).

Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC/CHEM) – masoara concentratia medie de Hb dintr-un volum dat de eritrocite (sau raportul dintre masa de Hb si volumul de eritrocite). Putem avea unCHEM scazut in anemiile hipocrome (anemia feripriva, unele talasemii).

Distributia eritrocitara ( RDW) – RDW este util in caracterizarea initiala a anemiilor, in particular a anemiei microcitare, desi alte teste sunt de obicei necesare pentru confirmarea diagnosticului. Astfel RDW este util in diferentierea beta-talasemiei minore necomplicate, in care VEM este scazut, iar RDW normal de anemia feripriva, in care VEM este scazut, iar RDW crescut (cresterea RDW este un semn precoce in deficitul de fier).

RDW crescut: anemia feripriva, anemia megaloblastica, diferite hemoglobinopatii (S, S-C, S-β-talasemia), anemia hemolitica imuna, reticulocitoza marcata, prezenta de fragmente eritrocitare, aglutinare, dimorfism eritrocitar (inclusiv pacientii transfuzati sau cei tratati recent pentru deficiente nutritionale).

RDW normal : anemia din bolile cronice, beta-talasemia heterozigota, anemia hemoragica acuta, anemia aplastica, sferocitoza ereditara, boala cu Hb E, siclemia.

Nu exista o cauza cunoscuta pentru RDW scazut

Leucocite ( WBC)

• Numarul crescut de leucocite indica infectii, inflamatii ( ex. Artrita reumatoida), alergii, leucemie, stress fizic sau emotional.
• Numarul scazut de leucocite indica distrugerea maduvei osoasse ( infectii, fibroze, tumori), prezenta substantelor citotoxice, boli ale ficatului sau splinei, expunerea la radiatii.

Formula leucocitara – ajuta in evaluarea si orientarea  diagnosticulului asupra infectiilor, inflamatiilor, necrozelor tisulare, intoxicatiilor, alergiilor, bolilor mieloproliferative si limfoproliferative acute si cronice, tumorilor maligne, depresiei medulare (iradiere, medicamente citotoxice, imunosupresoare, antitiroidiene etc.)-pentru mai multe detalii vezi articolul “ Leucocite

”

Numarul de trombocite (PLT)

• Numarul crescut de trombocite poate indica mobilizararea trombocitelor din pool-ul extravascular: efort fizic, nastere, administrare de epinefrina,  trombocitemia esentiala, policitemia vera, leucemia mieloida cronica, metaplazia mieloida cu mielofibroza, boli infectioase, boli inflamatorii, boli maligne, regenerarea rapida dupa hemoragie/anemie hemolitica, rebound dupa refacerea post-trombocitopenie, asplenia anatomica (splenectomie)/functionala (de exemplu din siclemie), deficitul de fier, postchirurgical.
• Numarul scazut de trombocite poate aparea datorita unor procese imunologice (procese imunologice date de infectii, sarcina, boli vasculare de colagen, boli limfoproliferative, tumori solide, medicamente), coagulare intravasculara diseminata, purpura trombotica trombocitopenica, sindrom hemolitic uremic, sindromul HELLP din sarcina (hemoliza/eclampsie, cresterea enzimelor hepatice si scaderea trombocitelor), alterarea trombocitelor prin suprafete vasculare anormale (valvulopatii, ateroscleroza extensiva, proteze vasculare, catetere, circulatie extracorporeala etc.), infectii: virusuri (rubeola/oreion neonatal, citomegalovirus), bacterii (septicemie, meningococemie, boala Lyme), Mycoplasmapneumoniae, protozoare (malarie), trombopoieza ineficienta: anemia megaloblastica,purpura trombocitopenica amegakariocitara pura dobandita.

Volum plachetar mediu ( MPV) –  indica uniformitatea de marime a populatiei trombocitare. Este util in diagnosticul diferential al trombocitopeniei.

• MPV crescut: in general VTM variaza invers proportional cu numarul de trombocite, cu volume plachetare mai mari observate la pacientii trombocitopenici la care trombocitele sunt scazute datorita distructiei periferice si unui turn-over plachetar crescut (ca in purpura trombocitopenica idiopatica). De asemenea MPV este crescut in hipertioidism si in bolile mieloproliferative, fiind o caracteristica, dar el mai poate creste si in urma splenectomiei( operatie de indepartare a splinei), in preeclampsia si la fumatorii aterosclerotici.
• MPV scazut: hipoplazia megakariocitara, anemia aplastica, chimioterapie, de asemenea in trombocitopenia septica. Odata cu ameliorarea tabloului clinic si refacerea dupa chimioterapie, MPV-ul creste inaintea cresterii numarului de trombocite.De asemenea, pacientii cu hipersplenism prezinta un volum al trombocitelor( plachetelor) mai mic. Exista dovezi ca MPV se coreleaza cu tendinta de sangerare la pacientii trombocitopenici: la MPV >6.4 fL scade semnificativ frecventa sangerarilor; astfel MP  ar putea fi util in aprecierea oportunitatii administrarii de transfuzii de trombocite.

Articol realizat de Stud. Zidarescu Alexandra Cristina

Bibliografie:

1. http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/analize-medicale/hemoleucograma-completa/
2. http://www.labtestsonline.ro/tests/cbc.html?tab=3
3. http://www.analimed.ro/analize-medicale/hematologie/hemoleucograma-completa/
4. https://www.synevo.ro/hemograma-cu-formula-leucocitara-cu-hb-ht-si-indici/
5. http://www.helcormed.ro/frontend/index/produs/Hemoleucograma%20completa

Surse imagini:

Imaginea 1. – http://www.sfatulmedicului.ro/galerii-foto/analize-hematologice-hematocrit-formula-leucocitara-timp-de-coagulare-an_41

Imaginea 2. – http://www.scrigroup.com/sanatate/FIZIOLOGIA-SANGELUI74527.php

Imaginea 3. –anatomie.romedic.ro

Post-ul Hemoleucograma apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.