CARE SUNT CAUZELE SMD?

Majoritatea sindroamelor mielodisplazice sunt de etiologie necunoscuta. Atunci cand cauza este cunoscuta, vorbim de mielodisplazie secundara, mai dificil de tratat decat sindroamele fara o cauza identificata (primare).

Unele date sugereaza ca anumite persoane se nasc cu o tendintă de a dezvolta SMD. Această tendintă poate fi imaginata ca un intrerupator care este actionat de un factor extern. Daca factorul extern nu poate fi identificat, atunci boala este numita „SMD primar”.

Iradierea si chimioterapia pentru cancer se numara printre declansatorii cei mai cunoscuti ai aparitiei SMD. Pacientii care iau medicamente chimioterapice sau carora li se administreaza tratament cu radiatii pentru cancerele potential vindecabile, cum ar fi cancerul mamar sau testicular, boala Hodgkin si limfomul non-Hodgkin, au riscul de a dezvolta SMD in intervalul de pana la 10 ani de la tratament.

SMD care se dezvolta dupa utilizarea chimioterapiei sau radiatiei pentru cancer se numeste „SMD secundar” si este, de obicei, asociat cu multiple anormalii cromozomiale in celulele maduvei osoase. Acest tip de SMD evolueaza deseori rapid spre LAM.

Expunerea pe termen lung la anumite substante chimice din mediul ambiant si industrial, cum ar fi benzenul, poate, de asemenea, declansa SMD. Nu este clar ce alte substante chimice pot predispune persoanele la SMD, desi anumite profesii au fost etichetate drept „riscante” pentru dezvoltarea de SMD si LAM (de ex. zugravi, mineri, persoane care fac imbalsamarea). Benzenul, o substanta cu larga utilizare in industria chimica, se gaseste in benzina, produsele pentru ingrijirea mobilei, detergenti, fumul de tigara si uneori in apele contaminate. Nu există suficiente date disponibile pentru a determina daca fumatul sporeste riscul de a dezvolta SMD. Totusi, se stie ca riscul dezvoltarii de LAM este de 1,6 ori mai mare pentru fumatori decat pentru nefumatori. Unele studii indica o legatura intre sindroamele mielodisplazice si expunerea pe termen lung la metale grele, pesticide, ierbicidele si ingrasamintele chimice.

Nu se cunosc produse alimentare sau agricole care provoacă SMD. Desi alcoolul consumat zilnic poate reduce numarul de globule rosii si de trombocite, alcoolul nu provoacă SMD.

Pacientii si familiile acestora sunt, deseori, ingrijorati ca SMD ar putea fi contagios. Nu exista nicio dovada care sa sugereze ca SMD este provocat de un virus; de aceea, SMD nu poate fi transmis celor dragi.

SMD nu este mostenita. De fapt, se intampla foarte rar ca membri ai familiei, inclusiv frati sau surori, sa fie diagnosticati cu SMD.

Anemia Fanconi, o afectiune genetica rara, creste riscul survenirii sindroamelor mielodisplazice. Copiii cu alte anomalii congenitale, printre care sindromul Down, prezinta de asemenea un risc crescut de aparitie a afectiunilor maduvei osoase.

Surse:

http://www.mds-foundation.org/pdfnew/patient-handbooks/RomanianPatientHandbook.pdf

http://www.romedic.ro/mielodisplazia