Asociația Prietenii lui Adrian

Cu ajutorul psihologilor voluntari oferim ședințe online de consiliere psihologică personalului medical

Cu ajutorul psihologilor voluntari oferim ședințe online de consiliere psihologică personalului medical.

Ședințele de consiliere psihologică vor avea loc pe whatsapp. Suntem alături de tine atât timp cât ai nevoie ca să te simți în siguranță.

Alege un psiholog ”de serviciu” din listă și contactează-l! Dacă nu îți poate răspunde, lasă un mesaj și te va contacta de îndată ce va fi disponibil.

Pentru alte detalii ești invitat să ne contactezi la:

office@aspla.ro

0730.685.580  Asociația Prietenii lui Adrian.

Motive posibile pentru a ne contacta:

• emoții de pol negativ (anxietate, vinovăție, furie, neputință, stări de panică)

• teama de a nu te contamina pe tine sau pe cei dragi de acasă

• lipsa de siguranță, incertitudinea

• stări conflictuale între a-ți face datoria de cadru medical și a-ți asigura propria protecție

• stări de neliniște pe fondul unor alegeri pe care le ai de făcut în acest context

Beneficii posibile:

• regăsirea unui echilibru interior
• o minte mai limpede și mai liniștită
• posibilitatea să iei deciziile potrivite cu inima împăcată
• obținerea de metode și tehnici validate, utile în situații de criză sau urgență

Nu ezita să ne suni! Împreună suntem mai puternici!

Alege un psiholog ”de serviciu” din listă și contactează-l! Dacă nu îți poate răspunde, lasă un mesaj și te va contacta de îndată ce va fi disponibil.Ședințele de consiliere psihologică vor avea loc pe whatsapp.

Pentru alte detalii ești invitat să ne contactezi la:

office@aspla.ro

0730.685.580  Asociația Prietenii lui Adrian.

Suntem alături de voi!

Post-ul Psiholog pentru spitale – COVID-19 apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.

Emotiile negative si sanatatea

Este important sa clarificam semnificatia medicala a notiunii de comportament nevrotic: folosita corect, ea se refera la o tulburare de ordin emotional, si nu la o stare de nebunie.

Persoanele nevrotice sunt anxioase si tulburate, dar nu au halucinatii sau dificultati de perceptie a realitatii. Sunt instabile din punct de vedere emotional, ingrijorate, incordate, nesigure si vulnerabile.

La polul opus, persoanele fara tulburari de tip nevrotic sunt calme, sigure de sine, relaxate.

Putem privi comportamentul nevrotic ca o predispozitie generala catre emotii negative, mai ales anxietate si furie brusca.

Anxietatea implica tensiune si temere. E strans legata de frica si poate cupridne elemente de vina si de surescitare. Un anumit grad de surescitare e sanatos si face parte din tipul general si universal de reactii „lupta sau fuga”. Anxietatea devine o problema numai pentru persoanele care raspund astfel la cele mai diverse situatii. O asemenea persoana e predispua fiziologic catre anxietate.

De ce este sanatos un anumit grad de anxietate? Deoarece indica o stare de atentie si interes fata de mediul inconjurator. Este firesc si sanatos sa resimti o anumita neliniste inainte de a juca intr-o piesa („frica de scena”), inainte de un examen („anxietate de examen”) sau inainte de nunta („a ti se inmuia picioarele”). In aceste situatii anxietatea indica disponibilitatea cuiva de a aborda activ o provocare si de a se confrunta cu ea. Numai anxietatea cronica ne dezagrega sistemele fundamentale de raspuns emotional si tulbura echilibrul corpului. Anxietatea cronica se asociaza frecvent cu depresia.

Anxietatea se asociaza cu aproape orice boala, dar anxietatea comuna, desi neplacuta, nu reprezinta de obicei, prin ea insasi, o amenintare pentru sanatate. Oamenii anxiosi acorda mai multa atentie sanatatii decat ceilalti si pot fi mai sensibili la durere. Sanatatea este direct afectata numai cand sentimentele negative se dezvolta intr-o tulburare emotionala mai severa, cum este fobia, ostilitatea cronica, depresia sau suprimarea emotionala si apatia.

Ce este ostilitatea?

Ostilitatea include furia, dar ajunge mult mai departe. Oamenii ostili au predispozitia sau tendinta de a-i agresa fizic ori verbal pe ceilalti. Oricine are momente scurte de furie, dar nu toata lumea emana in jur amaraciune sau ura. Aceasta ostilitate cronica, si nu simplele accese de furie, reprezinta o amenintare pentru sanatate.

In cel mai bun caz, persoanele ostile sunt doar iritabile. In cel mai rau, sunt coplesite de ura. Ca si alte predispozitii emotionale, aspectele de ostilitate sunt determinate genetic.

Benjamin Franklin, care a dezvaluit multe dintre secretele unei vieti lungi si pline de succese, isi avertiza cititorii sa evite compania persoanelor colerice si perspectiva lor pesimista, galcevitoare asupra vietii. Oamenii colerici si ostili sunt usor de identificat. Au gesturi pline de emfaza si vorbesc tare. Sunt autoritari si plini de vigoare. Au buzele crispate si tinuta rigida. Colericii sunt usor de stimulat si usor de frustrat. Sunt deseori agitati si raspund agresiv atunci cand ii provoci.

Colericii nu au incredere in oameni si nu sunt dispusi sa-i ajute sau sa-i ierte pe ceilalti. De aceea consecintele ostilitatii depind in mare masura de reteaua sociala in care traieste persoana ostila.

Ce este apatia?

Apatia se defineste mai exact ca absenta ori suprimarea pasiunii sau a emotiei. „Nu simt nimic”. Acest stil rece si inert era denumit de grecii antici „flegmatic”.

Cand inlaturam in mod inconstient sentimentele amenintatoare din gandirea constienta, avem de-a face cu ceea ce se numeste de obicei „reprimare”. Cand decidem in mod constient sa inlaturam si sa evitam sentimentele dureroase, este vorba de „suprimare”. Flegmaticul foloseste de obicei ambele procese si ambele pot afecta sanatatea.

Ideea ca reprimarea si suprimarea sentimentelor negative pot provoca probleme de sanatate este veche. Ea sta la baza psihoterapiei freudiene, in cadrul careia pacientii incearca sa descopere traume ascunse in inconstient. Sta de asemenea la baza teoriilor dezechilibrului biologic, conform carora efectul retinerii unor sentimente firesti este o distorsiune biologica ce duce direct la disfunctii organice.

Unui observator oarecare, apatia nu-i pare o stare prea rea. Oamenii apatici, flegmatici pot parea intelegatori, neambitiosi, ba chiar senini si cooperanti. Cu toate astea, ei nu sunt buni candidati pentru o prietenie stransa.

Flegmaticii nu spun despre ei ca ar fi foarte anxiosi. Nu isi percep tulburarile emotionale din propriul corp. Dar sentimentele lor ascunse pot fi observate in pozitia „inchisa” a corpului, in bratele sau picioarele incrucisate proetctor si in miscarile incordate, supuse.

Unii apatici au anumite caracteristici comune cu cei care sufera de depresie. Ambele categorii pot avea sentimentul ca pentru ei nu mai e nicio speranta. Dar exista si mari diferente. Cei cu depresie se simt tristi sau lipsiti de merite. Apaticii nu sunt tristi, ba chiar marturisesc adesea ca sunt foarte multumiti. Raceala, plictiseala, indolenta, nepasarea si calmul ii descriu mai bine.

Cand se confrunta cu provocari sau incidente grave in viata de zi cu zi, anumite persoane nu reactioneaza prin emotii vizibile. S-ar putea sa mai fi trait astfel de traume emotionale si sa nu mai fie capabili sa reactioneze. S-ar putea sa fi pierdut controlul asupra propriei vieti si sa se fi resemnat sa traiasca la voia intamplarii. Sau s-ar putea ca in copilarie sa nu fi avut relatiile apropiate de care e nevoie pentru formarea atasamentelor emotionale. Indiferent de cauza, acesti oameni pot fi cu adevarat stresati de anumite intamplari din mediul lor, dar reactioneaza fie fara emotii, fie reusind sa-si suprime emotia. Lucrul acesta are efecte grave asupra sanatatii.

Post-ul Idei din „Autovindecarea si personalitatea” de Dr. Howard S. Friedman – part. 9 apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.

Multi oameni se imbolnavesc sau mor in urma unui eveniment care le-a schimbat semnificativ viata.

Odinioara, cand o persoana se imbolnavea grav curand dupa moartea cuiva grav, se spunea ca s-a imbolnavit de “inima rea”.

Doctoral Adolf Meyer, un medic renumit care a emigrat din Elvetia in Statele Unite la sfarsitul secolului al XIX-lea, a ajuns la concluzia ca evenimentele psihosociale din viata unei persoane sunt principalele cauze ale imbolnavirii.

Multi medici buni se straduiesc efectiv sa cunoasca viata pacientului lor sub toate aspectele, dar si mai multi sunt cei care considera ca nu este necesar. Faptul este, bineinteles, explicabil, caci medicina traditionala nu prevede evenimentele psihosociale ca parte a abordarii unei maladii. Un al doilea motiv pentru care aceste evenimente sunt ignorate este ca adesea ele se dovedesc greu de interpretat – de exemplu, pentru unii oameni nu e deloc stresant sa se mute de cinci ori in cinci ani, in timp ce pentru altii e foarte stresant.

Pentru ca unii oameni par sa fie amatori de schimbari, atentia s-a concentrat pe incercarea de a intelege exact ce anume din schimbare poate fi daunator.

Majoritatea schimbarilor importante sunt legate de serviciu, scoala, dragoste, familie, bani, locuinta, prieteni sau sanatate.

Pe de alta parte, oamenii care traiesc din plin pot suporta multe schimbari fara sa aiba problem de sanatate. Schimbari care sunt daunatoare pentru unii, altora nu le fac niciun rau. Din contra, ele reprezinta un stres benefic.

Stresul si individul sanatos: stresul benefic

De multe ori schimbarea nu dauneaza, ci din contra, stimuleaza.

De fapt, exista tot felul de dovezi care atesta ca explorarea, curiozitatea si stimularea sunt elemente importante pentru sanatate.

Multe persoane declara ca se simt mult mai bine cand trebuie sa faca fata unor atributii de serviciu care le stimuleaza, cand incep o relatie de dragoste sau cand se muta in alta casa. S-a constatat ca plictiseala este stresanta si duce la eliberarea hormonilor de stres in organism. Rezultatele unui studiu au aratat ca exista o stransa legatura intre munca monotona si bolile de inima.

Schimbarile impuse de alte activitati sau de alt mediu devin daunatoare daca nu suntem capabili sa le facem fata, daca ne coplesesc sau daca in acelasi timp avem si alte probleme emotionale.

Efectele negative ale stresului sunt maxime atunci cand corpul este deja afectat sau bolnav intr-o oarecare masura.

Masurarea stresului

Un factor-cheie care influenteaza impactul stresului este starea de sanatate a corpului in momentul respectiv.

Exista o serie de dovezi stiintifice care sustin ca persoanele sanatoase, rezistente la boala, pot invinge efectele daunatoare ale stresului. Oamenii deja bolnavi vor fi oricum mai puternic afectati de stre.

O avalansa de neplaceri poate produce o dispozitie negativa cronica. Iar schimbarile care intervin in dispozitie influenteaza presiunea sangelui, metabolismul si sistemul imunitar. De exemplu, raspunsul sistemului imunitar al unei persoane va fi mai slab in zilele cand acea persoana are mai multe stari psihice negative.

De multe ori, sursa stresului nu se afla nici in organismul unei persoane, nici in mediul in care traieste. Problema propriu-zisa este potrivirea sau, mai bine zis, nepotrivirea dintre  persoana si mediu. Stresul se produce atunci cand sentimentele si gandurile noastre intra in conflict cu cerintele situatiei.

Cercetarile doctorului Joseph E. Schwartz si a doctorului Robert Karasek au demonstrat ca cei care prin meseria lor sunt supusi unei presiuni foarte mari – oameni carora li se cere mult la locul de munca, dar care practic nu pot lua nicio decizie – sunt mai expusi atacurilor de inima.

Sociologii au demonstrat ca meseriile cele mai penibile si mai necontrolabile sunt si cele mai daunatoare. Ele induc un sentiment de neputinta psihologica – acela ca, cel putin pentru un timp, esti total incapabil sa faci fata schimbarilor mediului. In cazuri extreme, se ajunge la pierderea respectului de sine si a interesului pentru viata si pentru relatiile cu cei din jur. Acest sentiment de deznadejde este un aspect-cheie al tipului de personalitate predispus la imbolnavire.

Pentru majoritatea oamenilor, o succesiune de intamplari negative constituie o grea incercare, insa multi dintre noi totusi nu ne imbolnavim. Avem in primul rand fonduri genetice diferite si avem moduri diverse de perceptie, interpretare si adaptare la schimbari. Dar poate cel mai important este tiparul nostru de reactie emotionala. Persoanele care raspund de regula prin emotii negative la provocarile externe prezinta si stari fiziologice patologice. In schimb, persoanele care au un raspuns tipic bazat pe echilibru si autoadaptare au mai multe sanse sa-si mentina sau sa-si redobandeasca sanatatea.

Post-ul Idei din „Autovindecarea si personalitatea” de Dr. Howard S. Friedman – part. 8 apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.

Intelepciunea corpului

Claude Bernard, marele fiziolog francez din sec. Al IX-lea, formula conceptia stiintifica moderna despre echilibrul intern al corpului nostru sau homeostazia. Bernard a observat ca, pentru viata si sanatatea noastra, este esential ca celulele corpului sa traiasca si sa fie sanatoase, ceea ce presupune un mediu intern cu o anumita temperatura, o anumita energie (alimentatie), cu apa, cu oxigen, cu posibilitati de eliminare a reziduurilor, fara toxine sau celule invadatoare, agresive. Microbii au si ei rolul lor, dar de cele mai multe ori aceasta e nesemnificativ.

Desi pielea isi indeplineste exceptional de bine rolul de aparator impotriva microorganismelor, multi microbi reusesc sa treaca de ea. Si totusi de obicei nu ne imbolnavim. Organismul nostru dispune si de alte scuturi de aparare, care isi fac la randul lor datoria. Sanatatea este mai curand o lupta sustinuta pentru echilibru decat absenta sau evitarea bolii. Iar unii oameni reusesc sa mentina acest echilibru mult mai bine decat altii.

Sistemul nostru imunitar lucreaza permanent pentru a identifica particulele care n-ar trebui sa fie acolo unde sunt, conservand astfel mediul intern. Unele celule mor; altele noi le iau locul. In mod normal microbii exista in corpul nostru si, totusi nu suntem mereu bolnavi.

Acest fenomen nu este inteles asa cum trebuie. Practica medicala se concentreaza mai ales pe inlaturarea micilor invadatori sau pe anihilarea lor imediat dupa ce au patruns in corp, si nu pe intarirea rezistentei noastre naturale la imbolnavire. O exceptie remarcabila o constituie folosirea vaccinurilor in scopul imunizarii fata de anumite boli.

Una din solutiile posibile pentru a ramane sanatosi este mentinerea stresului la un nivel controlabil, ceea ce se face pe cai diferite si in proportie diferita de la individ la individ.

Oamenii privesc si reactioneaza la  aceeasi presiune in moduri diferite. Asta inseamna ca o alta sursa de deosebiri intre indivizi in ceea ce priveste raspunsul la presiuni se refera la diferentele de evaluare si de abordare. Multe tehnici psihologice si de imbunatatire a sanatatii implica deci schimbari de evaluare si de interpretare.

Deosebirile intre raspunsurile la presiuni reflecta deosebirile de personalitate – deosebiri constante, ce decurg din experienta oamenilor si din reactiile lor la lumea inconjuratoare. Unii oameni sunt extravertiti, necomunicativi, rezervati, constiinciosi, seriosi etc.

Desi raspunsurile organismului la stres se bazeaza pe procese biologice universale, ele variaza imens in functie de psihologia si fiziologia – sau psihofiziologia – individuala. Aceste raspunsuri psihofiziologice pot fi modificate, ca atare exista mijloace prin care sa se creeze o personalitate capabila de autovindecare. Dar, cu toate ca stresul este influentat de interpretarile si de personalitatea noastra, de cele mai multe ori stresul nu vine din interior. Mediul social este cel care influenteaza nivelul nostru de stres.

Post-ul Idei din „Autovindecarea si personalitatea” de Dr. Howard S. Friedman – part. 7 apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.

Stresul, asa cum il intelegem astazi

Doctorul Walter B. Cannon, devenit profesor la facultatea de medicina a Universitatii Harvard, a scris un studiu captivant despre modificarile care se produc in corp sub influenta unor stari emotionale.

Cannon a observat ca in conditii de stre concentratia zaharului din sange creste, se elibereaza o mare cantitate de adrenalina (epinefrina), pulsul si respiratia se accelereaza si creste cantitatea de sange pompata in sistemul muscular. Cannon a numit fenomenul „reactie de tip lupta sau fuga”. Acum nu mai suntem amenintati de tigri feroce,stresul nu mai impune in vremea noastra reactii de tip „lupta sau fuga” pentru simpla supravietuire.

Situatiile stresante cu care ne confruntam ne induc totusi o permanenta excitatie, iar aceasta, la randul ei, poate determina schimbari de durata in principalele procese fiziologice. Este cel mai probabil ca asemenea schimbari sa se produca la cei pe care propria personalitate ii predispune la imbolnavire.

Fizilogia fundamentala a stresului

Stresul implica doua sisteme de baza ale organimsului – sistemul nervos si cel endocrin sau hormonal. Sistemul nervos si cel endocrin sunt cele doua sisteme care fac legatura dintre minte si corp. Ceea ce simtim, ceea ce gandim, felul in care ne adaptam, toate acestea pun in miscare mesaje transmise de creier catre restul corpului.

In cazul sistemului nervos, transmiterea mesajului este aproape instantanee. Sistemul hormonal, pe de alta parte, are o eractie mai lenta, dar mult mai persistenta. Hormonii eliberati in sange pot calatori prin tto corpul, afectand toate functiile sale obisnuite. Hormonii sunt sursa „grabei” care ne domina cand suntem agitati sau nervosi.

Ca mai relevanta parte a sistemului nervos are doua componente distincte: – prima grabeste procesele si mobilizeaza corul, iar a doua le reduce din nou viteza si reinstaureaza echilibrul.

Sistemul hormonal, complementar sistemului nervos, incearca sa pastreze echilibrul printr-un feedback catre creier, cand nivelul hormonilor din sange este prea ridicat, creierul da de obicei semnalul pentru o scadere. O stimulare si o excitatie prea mare sau o prea mare supracompensare si relaxare pot distruge diverse tesuturi ale corpului, pot altera raspunsul sistemului imunitar sau deregla ritmurile biologice necesare vietii si sanatatii.

Coincidenta a facut ca in aceeasi perioada in care ideile lui Cannon isi faceau loc in gandirea medicala sa fie descoperite si antibioticele. Aceste medicamente miraculoase s-au dovedit a fi atat de eficiente in tratarea bolilor infectioase, incat asa-numita medicina interna, care pune accentul pe biochimie si pe tratamente medicamentoase, a devenit forta dominanta in medicina. Totusi, descoperirile lui Cannon, impreuna cu cele din anii `80 si `90, inca mai pot schimba cursul practicii medicale in sec al XXI-lea.

Post-ul Idei din „Autovindecarea si personalitatea” de Dr. Howard S. Friedman – part. 6 apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.

 Ignoranta nu este intotdeauna o binecuvantare

Este usor sa faci glume pe seama propunerilor de schimbare a stilului de viata sau a personalitatii oamenilor. Prin viu grai sau prin scris, ni se demonstreaza ca pericolele ne pandesc la tot pasul. Avioanele si cladirile se pot prabusi, teroristii pot sa ne atace, chimicalele sunt pretutindeni, iar o viata interesanta inseamna o viata stresanta si periculoasa. Dupa toate acestea vine concluzia; “ Daca vrei sa traiesti mult si sa fii sanatos, trebuie sa stai acasa, sa meditezi, sa mananci legume fierte, sa bei apa fiarta si sa faci o suta de flotari in fiecare dimineata”.

Oamenii de stiinta poarta probabil o parte din vina pentru aceasta atitudine predominat cinica a lumii fata de mentinerea sanatatii. Sute de descoperiri legate de sanatate sunt prezentate in fiecare an, dar se face prea putin pentru a se explica numeroasele intrebari care apar si se acorda prea putina atentie riscului relative al diferitelor comportamente. Un studio afirma ca bautorii de cafea sunt mai expusi la infarctm dupa care alt studio il contrazice. Rezulta ca nu exista niciun consens si ca nu se stie care este adevarul.

Totusi exista multe recomandari valabile pe care majoritatea oamenilor le pot urma pentru a-si imbunatati sanatatea. Exista si unele masuri pe care cei care ne conduc ar trebui sa le ia. Multe dintre aceste schimbari se refera la personalitatea capabila deutovindecare; ele nu sunt deloc evidente pentru omul obisnuit.

Nici necesar, nici suficient

Nu toti cei expusi la o boala infectioasa vor contracta boala respectiva. De exemplu, multi dintre cei expusi la virusul gripei nu se imbolnavesc de gripa. Dar toti bolnavii de gripa au fost infectati cu una dintre tulpinile virusului gripei. Cu alte cuvinte, microbul care infecteaza este necesar, dar nu suficient pentru a cauza boala.

Dintr-o serie de motive, personalitatea si stresul fac parte din categoria factorilor de risc care nu sunt nici necesari si nici suficienti. Totusi, exista dovezi evidente ca factorii psihosociali joaca un rol-cheie in mentinerea sanatatii – ceea ce inseamna ca exista un tip de personalitate capabila de autovidnecare.

Cei mai multi dintre noi intuim ca mintea si corpul nu ar trebui privite separat. Mai stim si ca sunt momente in viata cand ne simtim admirabil din punct de vedere psihic si fizic, asadar calitatea vietii ni se imbunatateste, dar legaturile dintre starea mentala si sanatatea fizica nu ne-au fost explicate mai clar, mai ales cu referire la propria personalitate.

Post-ul Idei din „Autovindecarea si personalitatea” de Dr. Howard S. Friedman – part. 5 apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.

Una dintre caile care leaga personalitatea de sanatate este cea a temperamentului genetic. Exista insa si cai directe prin care personalitatea influenteaza sanatatea.

Principalele doua presupun un traseu psihologic intern si unul comportamental extern.

Verigi ale stresului: traseul intern

Stresul excesiv slabeste sistemul imunitar. Dar probabilitatea ca efectele si boala sa apara este mai mare la unii oameni decat la altii.

O contributie marcanta in acest domeniu este cea a doctorului Bernard Lown si a colaboratorilor sai de la Universitatea Harvard. Lown se refera la diverse studii care demonstreaza ca riscul mortii subite creste dupa un stres provocat de o pierdere ireparabila, de somaj sau chiar de revenirea, luni dimineata, la serviciu.

Dar poate cea mai remarcabila contributie recenta a doctorului Lown se refera la reactiile emotionale ale individului.

Lown a descoperit ca stresul cel mai puternic este provocat de amintirea unei experiente cu mare incarcatura emotionala. Acest stres psihologic este strict individualizat.

O importanta veriga de legatura intre personalitate si sanatate este constituita din schimbarile fiziologice care apar in organims in perioade de stres,

Verigi comportamentale: traseul extern

Oamenii deprimati, singuri, supărați sau care au diverse alte probleme psihologice pot ajunge mai ușor în situații potențial periculoase.

Un alt mod in care personalitatea influenteaza sanatatea se refera la comportamente care au drept urmare obiceiuri si imprejurari mai mult sau mai putin sanatoase.

Unii oameni sunt predispusi la dependenta. Unii oameni sunt pur si simplu mai inclinati decat altii sa mananceprea mult, sa bea prea mult, sa nu poata trai fara tigari s.a.m.d. Intr-un mediu de viata nepotrivitm exista un risc foarte mare ca cei care au o personalitate dependenta sa-si distruga sanatateam daca problemele emotionale cu care se confrunta nu sunt rezolvate.

Cel mai important traseu extern prin care personalitatea influenteaza sanatatea se refera la obiceiurile noastre cotidiene. Problemele de personalitate au de multe ori ca efect obiceiuri nesanatoase care, la randul lor, contribuie la intretinerea acestor probleme, cu efecte devastatoare asupra sanatatii.

Cauza problemei de sanatate este personalitateam dar efectul direct il producem noi, prin agresarea propriului nostru corp.

Veriga finala dintre personalitate si sanatate este reprezentata de traseul extern sau comportamental.

False verigi

Și oamenii de știință pot cădea în capcane. Uneori poate parea ca personalitatea afecteaza sanatatea, desi nu este deloc asa.

Nevroticii- altfel spus, oamenii profund anxiosi sau deprimati – se plang adesea de tot felul de simptome chiar daca nu sunt bolnavi.

Anxietatea intensifica senzatiile de durere si nevroticii acorda o mai mare atentie simptomelor pe care le au. Astfel, desi uneori nevroticii par sa fie mai predispusi la boala, totul este amplificat de faptul ca ei se declara mai tot timpul bolnavi.

Este adevarat ca exista idei preconcepute pe baza carora se poate stabili o cauzalitate gresita intre personalitate si simptomele de boala. La fel de adevarat este ca exista idei preconcepute pe baza carora se poate stabili o cauzalitate gresita intre personalitate si simptomele de boala. La fel de adevarat este ca anumiti oameni cu anumite tulburari emotionale sunt mai predispusi la imbolnaviri. Cele doua posibilitati nu se exclud reciproc.

Post-ul Idei din „Autovindecarea si personalitatea” de Dr. Howard S. Friedman – part. 4 apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.

Fiecare ne nastem cu anumite predispozitii temperamentale.

Pe de alta parte, nu exista nicio indoiala ca personalitatea e puternic influentata de familie si de ambianta.

Desi personalitatea depinde partial de temperamentul biologic, ea este in acelasi timp puternic influentata de mediul social. Personalitatea este o sinteza intre tendintele biologice, educatia primita in familie, cultura si subcultura in care ne dezvoltam.

Legaturile dintre temperamentul biologic nativ si sanatate sunt importante pentru implicatiile  lor in formarea unei personalitati capabile de autovindecare.

Incercarile de a influenta personalitatea adultilor au mai multe efecte benefice asupra sanatatii daca sunt luate in considerare predispozitiile genetice.

Post-ul Idei din „Autovindecarea si personalitatea” de Dr. Howard S. Friedman – part. 3 apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.

Niciun corp nu este identic cu altul

„Observatia proprie a unui om, ceea ce el gaseste ca ii face bine sau, dimpotriva, ceea ce el gaseste ca ii dauneaza, este cea mai buna doctorie pentru mentinerea sanatatii” Sir Francis Bacon 1625

Unele deosebiri individuale sunt de natura genetica. Asa cum corpurile omenesti pot avea forme, marimi sau culori diferite, ele au si metabolisme, sisteme nervoase sau organe interne diferite. Alte deosebiri individuale sunt generate de mediul in care traim – mediul familial, social, national sau cultural. Desi pare evident si cat se poate de firesc, acest fapt este aproape complet ignorat de sistemul de ocrotire a sanatatii.

Mediul intern este influentat de mediul extern, dar intr-un mod diferit pentru fiecare om in parte.

Oamenii au ritmuri cotidiene diferite. Surprinzator este ca sistemul de ocrotire a sanatatii nu ia in seama aceste deosebiri.

Sociologul Mark Zborowski a demonstrat ca exista deosebiri etnice in modul de manifestare a durerii. Englezii protestanti erau stoici si negau durerea. Pacientii italieni o exprimau si cautau sa o aline. Si pacientii evrei reactionau emotional, dar incercau sa afle cauza durerii si semnificatia ei pentru viitor. Nu sunt acestea motive serioase pentru a lua in consideratie deosebirile dintre indivizi ca pe un aspect important al sanatatii?

Americanii solicita si accepta fara rezerve medicamentele si interventiile chirurgicale propuse de medicii lor, in timp ce britanicii prefera tratamentele mai moderate. Francezii au tendinta sa foloseasca tratamente nutritionale si medicamentoase neverificate, care in SUA nu sunt folosite sau chiar sunt interzise. Totusi, americanii, britanicii si francezii sunt in general aproape la de de sanatosi.

Dezacordul dintre individ si societate poate fi o sursa majora de stres si un factor important de imbolnavire.

Exista deosebiri colosale intre profilurile psihologice ale adultilor, deosebiri care ar trebui sa fie luate serios in considerare pentru mentinerea sanatatii, ceea ce, din pacate, nu se intampla. Aceste deosebiri se refera in principal la echilibrul emotional.

Post-ul Idei din „Autovindecarea si personalitatea” de Dr. Howard S. Friedman – part. 2 apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.

Sunt cazuri in care oamenii se vindeca in mod miraculos de boli grave prin puterea propriei vointe, dar astfel de cazuri sunt rare. Pe de alta parte, milioane de oameni ar putea fi ajutati daca rolul recent descoperit al factorilor psihologici in mentinerea sanatatii ar fi inteles mai bine.

Cum se explica refuzul general de a stabili o relatie intre personalitate – maniera proprie de a reactiona la provocarile vietii – si o boala grava? In parte prin faptul ca majoritatea oamenilor si a medicilor au devenit sceptici din pricina tratamentelor neconventionale, cu presupuse efecte miraculoase, carora le fac permanent reclama tot felul de sarlatani. Si in parte prin aceea ca adevaratele influente psihologice au loc treptat si sunt lipsite de elementul senzational al interventiilor chirurgicale majore sau al medicamentelor-minune.

Un alt motiv pentru care personalitatea este deseori ignorata in tratamentul unui bolnav este acela ca, de obicei, oamenii considera mintea separate de restul corpului. Chestiunile mentale sunt socotite teritoriul psihologilor si psihiatrilor, nu al cardiologilor si oncologilor. Aceasta separare sau, mai bine zis, acest dualism ingusteaza viziunea profesionistilor din domeniul ingrijirii medicale.

Sistemul sanitar nu este de regula gandit ca sa contribuie la sanatatea individului. Doctorii repara doar ceea ce nu mai functioneaza; nu din vina lor, ei nu se preocupa de intretinerea sanatatii pacientilor.

Post-ul Idei din „Autovindecarea si personalitatea” de Dr. Howard S. Friedman – part. 1 apare prima dată în Asociatia Prietenii lui Adrian.